Sunday

Asa aiurea!

Tic Tac!!! (si nu ma refer la pastilele alea mici care iti reimprospateaza respiratia)
Tic Tac! Tic Tac! ... ciudat sunet produs de ceasuri,ciudat si insuportabil, ciudat si inevitabil trece timpul "masurat" de aceste sunete uneori blande,alteori zgomotoase,agitate. Azi este una din acele zile in care timpanul meu percepe aproape prea clar ticaitul enervant al ceasului, una din zilele in care imi dau seama ca daca ar fi sa imi aleg o putere supranaturala aceea mi-ar oferi capacitatea de a manipula timpul facandu-l sa se intoarca sau grabindu-l.

Tic Tac...si vine si momentul exact in care apare un sunet brutal, un sunet ce-mi provoaca teama, un sunet pe care mintea mea il percepe sau il traduce sau il compara cu o lupta intre animale salbatice,o lupta violenta, o lupta ce se lasa cu multe victime,cu rani grave,cu mult prea mult sange,cu mult praf, o lupta agitata dar de scurta durata nedepasind 12 secunde...o lupta cu o coloana somora indicand ora exacta.

Tic Tac...si neuronii mei lucreaza,amintirile mele ruleaza ca un scurt-metraj prost cu o grafica de cacat,cu personaje ce arata grotesc,cu decoruri morbide,cu sunete ciudate,cu o muzica fara ritm si versuri fara rima cantate de niste tigani imbracati in haine murdare pe paf, un film in care interlocutorii folosesc o limba pe care eu nu o cunosc...si poate nu sunt amintirile mele,poate imi este viitorul,poate este ziua mortii mele, poate asa-mi va fi ultimul drum,poate in spatele obiectivului aparatului ce inregistreaza toata aceasta scena sunt blocata eu,poate nu ma pot misca, poate nu pot scoate un cuvant,poate ca nu exista un loc unde ajungi dupa ce treci in nefiinta,poate ramai blocat exact ca in amintrirea aceasta a mea.

Tic Tac...si-mi dau seama ca am inceput ca bat campii si ca am lasat latura mea de artist lipsit de talent sa iasa la iveala si nu am facut altceva decat sa las un film al mintii mele sa se deruleze in timp ce eu il transpuneam in cuvinte.

Tic Tac...si poate ca m-am saturat sa ascund in spatele zambetului meu atat de multe cuvinte,si poate m-am saturat sa ma aud numai eu cum urlu,si poate ca lumea in care traiesc va fi incapabila sa ma accepte cu toate adevarurile pe care le am de spus...si poate ca este cazul sa mai ascund inca o data totul...

Tic Tac...si acum nu fac altceva decat sa bat cu un coicanel de 30 cm intr-o caramida din imensul zid pe care l-am cladit cu efort in jurul meu. Si fac asta,bat cu cacatul ala de ciocanel nu in speranta ca il voi darama, fac asta cu speranta ca dincolo de el exista cineva care sa ma auda...cineva care sa se apropie si sa ma intrebe "Esti bine?" si fara sa mai astepte un raspuns, sa caute cu privirea ceva cu care ar putea indeparta obstacolul...

Tic Tac...si merit mai mult de la viata, merit cantitatea de afectiune pe care o ofer, merit libertatea pe care la randul meu o acord, merit respect si merit mult mai mult decat tot ce mi-a fost dat si ce am ca variante momentan...

Tic Tac...si tot ce mi-am dorit a fost sa fiu libera, sa inteleaga cel de langa mine ca nevoia mea de libertate este mai presus de orice, si tot ce mi-am dorit a fost sa-mi port singura de grija caci asa am facut mereu si asa voi face tot restul vietii, si tot ce mi-am dorit a fost sa las de inteles ca am cautat si caut libertatea neconditionata alaturi de cineva...si tot ce imi dau seama este ca aceste aspecte sunt imposibile.

Tic Tac...Tic Tac...

0 comments:

Post a Comment